Tunningul cerebral: upgradeaza-ti creierul!

Pentru unii, a-ti intensifica functiile psihice prin interventii asupra creierului este echivalentul unui tunning auto. Intrucat ambele situatii vizeaza imbunatatirea performantelor, in masura in care acest lucru poate fi obtinut fara a compromite siguranta si liberul-arbitru al “soferului”, scopul scuza mijloacele. O analogie contestata de altii, cei care cred ca a actiona asupra mintii ar fi un fel de “ruleta ruseasca”.

Puterea mintii

In cadrul unui lung articol publicat in revista Nature la finele anului trecut, cativa dintre cei mai prestigiosi neuropsihologi din Statele Unite si Marea Britanie au cerut liberalizarea utilizarii medicamentelor capabile sa amplifice capacitatile intelectuale (asa-numitele smart drugs). Intreaga discutie a plecat de la un sondaj online realizat tot de revista Nature printre cititorii sai, cu cateva luni in urma, din care a reiesit ca intre 7 si 25 % dintre studentii americani (si alaturi de ei, numerosi profesori si cercetatori) au facut uz de una sau mai multe astfel de substante pentru a-si imbunatati performantele intelectuale. De altfel, intre 1995 si 2006, Narcotic Control Board al Natiunilor Unite a inregistrat o crestere de 300% la utilizarea medicamentelor din clasa nootropicelor.

Semnatarii articolului din Nature, structurat pe sapte capitole (echivalente tot atator motive pentru care este legitim sa recurgi la dopingul creierului) sunt sapte neuropsihologi de prestigiu din universitati americane si britanice. Avertizand asupra eventualelor efecte secundare pe termen lung, injustitiilor sociale cauzate de costul medicamentelor (prohibitiv pentru unele categorii sociale) sau presiunilor impuse de parinti pentru a imbunatati prestatiile scolare ale progeniturilor lor, ei au pledat cu convingere cauza smart drugs. “Precum toate tehnologiile, si medicamentele pentru imbunatatirea performantelor intelectuale pot fi utilizate in mod pozitiv sau negativ. Dar ar trebui sa fim multumiti ca exista noi metode de a face mai eficienta functionarea creierului nostru”, cred americanii Henry Greely, Ronald Kessler, Michael Gazzaniga, Martha Jarah si Philip Campbell (director al revistei Nature) si britanicii Barbara Sahakian si John Harris. Evident, anumite conditii se impun de la sine, cum ar fi cea a realizarii unor studii si asupra subiectilor sanatosi pentru evaluarea profilului risc-beneficiu al acestor substante.

Dintr-o perspectiva etica, specialistii cu pricina nu percep decat o singura problema: aceea a adancirii inegalitatilor intre indivizi, daca aceste produse vor ramane accesibile numai unora. In rest, spun ei, orice actiune menita sa-ti imbunatateasca propriile prestatii (inclusiv utilizarea de interfete om-computer, ca microcipurile implantabile sau aparatele pentru stimularea intra-cerebrala  profunda) este perfect acceptabila din punct de vedere etic. Acest subiect nu trebuie ignorat, mai spun autorii articolului din Nature, pentru ca daca nu este discutat de specialisti, neurologi, educatori si legislatori, va fi in continuare “transat” de piata “neagra” oricum, fara niciun control (piata acestor substante este estimata la aproape 30 miliarde de dolari anual). Miza este ridicata, mai ales avand in vedere prelungirea sperantei de viata a populatiei, asadar este necesar ca un program de cercetare asupra mecanismelor acestor substante sa fie pus pe picioare, in masura sa  creeze o baza teoretica solida pentru dezbaterile viitoare.

Pilulele “magice”

Piracetamul este un stimulent al sistemului nervos central considerat deschizatorul de drum al acestei categorii de substante. Efectul descris de multi utilizatori este acela ca “trezeste creierul”. Un analog chimic al acidului gamma-aminobutiric (GABA), el inlesneste traficul de informatii intre emisferele cerebrale (comunicarea dintre cele doua emisfere cerebrale este asociata creativitatii).

Colina poate fi gasita sub mai multe forme, dar fosfatidil-colina (FC) este substanta activa a lecitinei. Compusii de colina care includ FC reusesc sa treaca bariera hemato-encefalica, unde creierul utilizeaza colina pentru producerea acetilcolinei, neurotransmitatorul cu rol decisiv in acuitatea memoriei.

Studii realizate in Europa au aratat ca Hydergine imbunatateste functiile mentale, previne leziunile la nivelul celulelor cerebrale si le poate chiar remedia pe cele existente. Imbunatateste memoria si capacitatea de invatare imitand efectul unei substante numite factor de crestere a nervului; substanta stimuleaza sinteza unor proteine implicate in dezvoltarea dendritelor in celulele cerebrale, facilitand comunicarea la nivelul sistemului nervos central.

Ca si Piracetamul, si Vinpocentin este un puternic amplificator al memoriei; faciliteaza metabolismul cerebral prin accelerarea microcirculatiei, creste productia de energie chimica a celulelor cerebrale si eficientizeaza utilizarea glucozei si a oxigenului in creier.

DHEA (dehidroepiandrosteronul) este un hormon produs de glanda suprarenala, iar cercetatorii au descoperit efecte semnificative ale acestuia in tratamentul obezitatii, tumorelor si combaterii neajunsurilor imbatranirii. Nivelurile de DHEA scad pe masura ce organismul inainteaza in varsta, ca atare, astfel de suplimente pot creste durata de viata si pot mentine tineretea celulelor; acelasi hormon este implicat si in protejarea neuronilor de factorii degenerativi care duc la senilitate.

Vasopresina, hormon cerebral secretat de glanda pituitara, imbunatateste atentia, capacitatea de concentrare si memoria, ajuntand la imprimarea informatiilor noi in centrele mnemonice ale creierului. Cocaina, LSd-ul, Amfetamina si Ritalinul provoaca si ele o descarcare de vasopresina, dar utilizarea frecventa a acestor droguri epuizeaza nivelurile de vasopresina.

La ora actuala, substantele cel mai frecvent uzitate de studentii americani sunt metilfenidatul si sarurile de amfetamina (Ritalin si Aderall), ambele concepute pentru tratamentul sindromului de hiperactivitate si deficitul de atentie la copii (ADHD). Foarte apreciate sunt si Modafinilul si Provigilul, medicamente inregistrate pentru tratamentul narcolepsiei sau preparate impotriva Alzheimer si a altor tipuri de dementa senila (Aricept). Pe lista smart drugs mai figureaza si diferite tipuri de beta-blocante, folosite in mod normal pentru combaterea aritmiilor cardiace, dar care le permit studentilor sa fie mai linistiti in momentul examenelor. Utilizarea acestor pastile fara prescriptie medicala in Statele Unite este un delict pedepsit cu inchisoarea. Dar ca si in cazul dopingului sportiv, restrictiile legale nu par capabile sa franeze consumul. “Ar fi momentul sa realizam ca e de preferat sa acceptam beneficiile acestor produse, studiindu-le mai bine eventualele efecte colaterale si luand masuri corecte contra abuzurilor”, afirma expertii; amintind ca, de ani buni “soldatii americani iau stimulente pentru a-si imbunatati performantele, pentru ca primesc acest ordin de la superiori”. Cat despre injustitia de a da un examen sau un concurs in care colegul a recurs la ajutorul chimiei si tu nu, exista o solutie democratica, sugerata de editorialistii de la Nature: liberul acces al studentilor la pilulele inteligente si comercializarea lor la un pret special.

Junky Top Gun

Pe 7 aprilie 2006, William Umbach si Harry Schmidt, maiori in US Air Force, faceau recurs impotriva unei sentinte de omor involuntar a Curtii Martiale americane. Pe 18 aprile 2002, in Afghanistan, dupa 10 ore de patrulare, ei au lansat impotriva aliatilor canadieni o bomba de 230 kg care a provocat un mic macel: 4 morti si 8 raniti. Inaintea procesului, la audiere, avocatul lui Umbach a dezvaluit unul dintre secretele murdare ale Pentagonului: atunci cand au lansat bomba, cei doi piloti erau imbuibati cu o dextroamfetamina / dexedrina. Pe care nu si-o administrasera de capul lor. Reteta venea de la comandant, pentru a evita ca acestia sa adoarma in cabina, extenuati cum erau din cauza ritmului prea intens al decolarilor si aterizarilor. Unul dintre efectele colaterale ale acestei substante este insa paranoia, iar un soldat paranoic vede dusmani peste tot. Dezvaluirea a deschis la acea vreme o adevarata cutie a Pandorei: cine a pus un bombardier in mainile unor drogati?

Minunata lume noua

Potrivit sustinatorilor asa-numitului “fitness cognitiv”, o minte ascutita este o realitate biologica ca oricare alta, se construieste prin conexiunile neuronale din creier, iar acestea pot fi modelate astfel incat sa fie eficiente pana la varste inaintate. Desi multa vreme s-a crezut ca neuroplasticitatea (abilitatea creierului de a se remodela) este o caracteristica a creierelor tinere, la ora actuala neurologii stiu sigur ca organul de la “mansarda” are capacitatea de a produce neuroni pe parcursul intregii sale existente; ba mai mult, ca acest proces poate fi chiar stimulat si amplificat.

Iar daca exista pilule capabile sa intareasca memoria, sa imbunatateasca concentrarea si sa reduca nevoia de somn, de ce sa nu le folosim? Daca ele le permit studentilor sa ia note mai mari la examene, profesorilor si cercetatorilor sa publice mai multe articole stiintifice, chirurgilor sa creasca numarul operatiilor zilnice si muncitorilor din tura de noapte sa evite somnul, de ce sa-ti pui probleme de ordin etic? se intreaba multi. O intrebare justificata din moment ce aceste medicamente exista pe piata.

Pentru aproape toate ai nevoie de prescriptie medicala. Dar sunt bolnavi toti consumatorii acestor substante? Sau au doar niste aspiratii si nevoi nesatisfacute? Cand devine o nevoie boala, iar o aspiratie un scop terapeutic legitim?, se intreba intr-un alt articol un biochimist britanic. In ultima instanta, intrebarea este daca balanta riscuri-beneficii este evaluata in mod adecvat. Niciun medicament nu are un singur efect, iar reactiile secundare merg de la unele neglijabile la cele letale. In prezent, s-a creat un soi de echivalenta intre gravitatea unei boli si cantitatea acceptata de efecte colaterale ale unui tratament. Dar daca oamenilor sanatosi li se vor administra in mod curent astfel de preparate chimice, cine va decide care este nivelul acceptabil al riscurilor?

Preluat: www.descopera.ro

DESIGNERUL ENGLEZ. Daca vreti sa stiti cum vor arata viitoarele produse Apple, scria recent un observator al industriei, nu ar strica sa revedeti cea mai noua productie a Pixar Films, „Wall-E“. In special acel robotel alb, stralucitor, numit EVE. Veriga lipsa dintre Pixar – companie pe care Jobs a cumparat-o in 1986 de la regizorul George Lucas si pe care le-a vandut-o 10 ani mai tarziu celor de la Disney pentru 7,4 miliarde de dolari – si Apple nu e in acest caz Guru-Steve, ci vicepresedintele diviziei de design industrial a Apple, Jonathan Ive, cel pe care regizorul lungmetrajului de animatie – Andrew Stanton – l-a invitat inca din 2005 sa colaboreze la prototip, omul in mainile caruia stau iPod-urile viitorului. Numit de multi „muscatura din mar“, aluzie mai mult decat evidenta la sigla companiei, e omul din umbra care a acoperit lumea tehnologiei, e omul care a conceput designul iMac-ului, omul care a desenat iPod-ul si „telefonul Iisus“.

Jonathan Ive, un englez in varsta de 41 de ani, cu parul scurt si o constitutie de luptator profesionist, e o fire retrasa si blanda, lucru oarecum nefiresc pentru un om care ocupa o pozitie-cheie intr-o companie cult de talia Apple. „E atat de retras, incat odata a trebuit ca Jobs sa urce pe scena sa primeasca un premiu pentru el, desi (Ive – n.r.) era in public, la numai cativa metri“, spune Leander Kahney despre Ive, in cartea sa „Inside Steve’s Brain“.

DEZAMAGIREA LUI BECKHAM. Nascut in Chingford, Essex, Ive a vrut initial sa creeze masini si a urmat cursurile „Central Saint Martin Art School“ din Londra. A ajuns insa la concluzia ca ceilalti colegi ai sai erau mult prea ciudati pentru el. „Scoteau sunete ca «vruuum, vruuum» in timp ce isi faceau desenele“, marturisea Ive intr-un interviu. A urmat in schimb cursurile de design industrial ale Newcastle Polytechnic (in prezent Northumbria University), pe care a absolvit-o in 1989, ca sef de promotie. Talentul l-a scos imediat in evidenta, mai ales prin simplitatea creatiilor si influentele neobisnuite pe care le adopta – a citit, de exemplu, carti de biologie marina pentru a se inspira din natura.

Paradoxal, nu a fost deloc interesat de computere in timpul studentiei, ba chiar recunostea la un moment dat ca „am avut o adevarata problema cu ele“. „Eram convins ca sunt inapt din punct de vedere tehnic“. Doar ca avea sa descopere Mac-ul. S-a alaturat Apple in 1992, dezamagit de ignoranta cu care firmele londoneze de consultanta in design la care a fost colaborator au tratat unele dintre creatiile sale. Considerat acum o legenda in cercurile britanice de profil, Ive a primit anul trecut titlul de cel mai influent britanic din Statele Unite, „spre dezamagirea lui David Beckham“, dupa cum scriau cei de la „The Daily Telegraph“.

VECHIUL CEL NOU. Odata cu intoarcerea lui Jobs la Apple, Ive si mica sa echipa multinationala de designeri – despre care spune ca e una „divina“ – au primit misiunea sa conceapa un design pentru iMac, „care sa duca firma din Cupertino catre viitor, dar sa pastreze in acelasi timp o legatura cu trecutul“, dupa cum explica britanicul intr-un interviu pentru CNN.
„Apple hotarase sa redefineasca forma unui computer, asigurandu-se in acelasi timp ca oamenii isi pot da seama ca acesta este un computer“, spunea Ive. Rezultatul care a iesit din inghesuitul studio de creatie din campusul Apple a fost cel scontat, a fost primul pas catre viitor.

A renuntat la transparenta si paleta cromatica a vechilor modele, optand pentru simplitate si materiale noi: aluminiu si titan. De altfel, simplitatea e parte dominanta a filosofiei lui Ive. „Exista stilul aplicat de a fi minimalist si simplu, iar apoi exista simplitatea adevarata. Acesta arata simplu pentru ca e chiar simplu“, descria el modelul Mac G5, pentru „Wired“.

Conceptele Pod si PowerBook sunt numai cateva din proiectele gestionate grafic de Ive, care au avut ca rezultat o crestere de 1.237% a valorii actiunilor Apple in ultimii zece ani, un procent fara precedent in Silicon, Valea Minunilor. „Imensa contributie a Apple arata ca poti deveni miliardar prin vanzarea de sentimente si ca designul poate fi un model de afaceri valid“, spune Gadi Amit, fondatorul firmei de design de produs NewDealDesign din San Francisco, pentru „Businessweek“.

OMUL INVIZIBIL. Dincolo de talentul sau, recunoscut prin numeroase premii pentru design, Ive e cunoscut mai degraba pentru discretia sa extrema, fiind aproape invizibil pentru publicul larg. Adica exact opusul lui Steve Jobs, descris de unii ca un narcisist capricios cu un simt grandios al propriei importante, un narcisist pentru care singurul lucru cu adevarat important e doar Steve Jobs si constiinta propriei genialitati.

Ive acorda rar interviuri, locuieste intr-o casa cu doua dormitoare din apropiere de San Francisco, alaturi de sotie si de cei doi copii gemeni, iar vocile malitioase spun ca nici macar cei de la Apple nu stiu cu exactitate data lui de nastere. Cu toate astea, un clasament al celor mai importante evenimente din istoria Apple, realizat de „Macworld“, plaseaza sosirea lui Ive la compania din Cupertino, California, pe pozitia a sasea. Singura sa extravaganta cunoscuta e masina pe care o conduce, un Aston Martin de 200.000 de dolari.

In ciuda omniprezentei creatiilor sale, Ive insista ca orgoliul sau nu e flatat de faptul ca acestea sunt folosite de atat de multi oameni. „In cele din urma, cand vad ca cineva foloseste un produs Apple si se bucura de el, ma simt motivat si inspirat“, spunea el intr-un interviu pentru independent.co.uk.
Realist vorbind, daca Steve Jobs dicteaza directia in care merge Apple si e sursa principala de inspiratie, Ive e liantul dintre creativitate si suruburi, succesul companiei datorandu-se in mare masura si alchimiei dintre cei doi.

Preluat : www.moneyexpress.ro

Un minisite dragut despre Johnathan Ive gasiti la adresa:

http://www.colinbennett.com

www.mindtools.com

La sectiunea “Practical Creativity” veti gasi rezumate cateva din cele mai interesante tehnici si metode pentru stimularea si hranirea creativitatii., cum ar fi: SCAMPER, brainstormingul, concept fan sau TRIZ.

Enjoy!

CREATIVITATEA IN GANDIREA CRITICA

ANTHONY WESTON

weston@elon.edu

Ce este de fapt creativitatea?

“creativitatea este abilitatea de a vedea o provocare sau o problema intr-o lumina noua si de a gasi, astfel, solutii care pana atunci nu erau evidente.

Oamenii creativi sunt critici, nu se opresc la ceea ce este evident. Sunt inventivi, disciplinati si perseveranti.

Creativitate necesita munca.

Metode creative

• Asocierea inedita de idei. Foloseste cuvinte, imagini aleatoare sau chiar idei-fulger si asocieri ca provocari, iar apoi exploateaza-le.
• Exerseaza in public. Cere sfaturi, fa exercitii de imaginatie (brainstorming-uri).
• Asemanari si deosebiri. Exploateaza modurile in care aceleasi probleme sunt tratate diferit in alte locuri si in alte perioade.
• Exagereaza. Experimenteaza punctele estreme ale unei probleme, porneste de la solutii ‘perfecte’ spre solutii fezabile.
• Fa asocieri si conexiuni. Incearca sa faci combinatii si analogii neasteptate.

Modalitati de reformulare a problemelor

• Gandirea laterala. Examineaza toate aspectele problemei, pentru a gasi abordari alternative.
• Gaseste oportunitatile pe care le deschid problemele.
• Incearca sa anticipezi.

Search further items: futurologie creativa, atelier de creativitate, experti in creativitate.